Weekend-uri agitate si multa veselie la-nceput de saptamana

picture-095Pentru ca saptamana trecuta am avut un weekend ceva mai obositor dar plin de zapada si de veselie in muntii Fagaras mi-am petrecut sfarsitul asta de saptamana alaturi de vreo cativa prieteni la vreo cateva partide de whist si-o bere( doua ,trei poate chiar 4:) ).

Inainte sa va pun la curent cu noile evenimente sa ne intoarcem numa’ putin in timp in muntii Fagaras si mai cu seama la cabana Negoiu.

Alaturi de “Pathos”-ul obisnuit de-acum am pornit la drum spre cabana Negoiu intr-o sambata dimineata hotarati sa cucerim muntii. O parte din drumul forestier l-am parcurs cu basculanta despre care sincer va spun ca-i mai tare decat orice carusel din parcul de distractii:) . Pe la 6 fara un sfert am inceput ascensiunea ,mult mai devreme decat ne asteptam. Basculanta cu pricina trebuia sa ne duca pana la o cariera dar fiind zapada prea mare si noi prea multi si prea “sanatosi”:) am fost nevoiti sa intrerupem calatoria in conditii de lux 🙂 cu 13 km mai repede.Drumul pana la cabana Negoiu a fost ceva mai anevoios decat altele cu zapada mare si pante ceva mai abrupte in comparatie cu cele intalnite de mine pana acum. Peisajul era nemaipomenit si spre marea mea bucurie am vazut si capre negre ,o premiera pana acum in propria-mi viata:). Dupa 7 ore si ceva am vazut cabana in fata ochilor si ne-am refugiat care mai de care prin camere sa ne schimbam si sa tragem un pui de somn pana cand incepeau sa rasune chitarile si era musai sa coboram sa le ascultam. Ca sa n-o lungesc prea mult.. a fost un weekend deosebit cu munti, zapada ca-n basme si-un cabanier cam sugubat dar cu multe povesti de zis daca te opreai pret de o clipa sa-l asculti.Seara stelele se vedeau atat de clar incat nu ma mai puteam satura de privit si numai  acolo,la cabana, m-am simtit foarte aproape de cer si de tot ce-i bun si curat.

Intoarsa-n sufocanta Capitala mi-am petrecut o noua saptamana mai mult(sau mai putin) pe la facultate alaturi de colegi si prieteni. Atunci cand ma asteptam mai putin si cand deja ma gandeam ca am invins-o m-a lovit…febra musculara :). Miercuri fiecare pas de-al meu era cu cantec…si cred eu ca toti muschii de la picioare imi erau de beton. Toata tarasenia nu m-a tinut decat pana vineri pentru ca ,pana una alta, urma weekendul si nici un soi de durere nu-i permis in zilele libere:) (asta-i o regula pe care-am inceput s-o aplic cu succes in liceu). Vineri si sambata seara le-am petrecut, asa cum v-am zis deja la inceputul postarii, alaturi de vreo cativa prieteni petrecareti din scoala de munte jucand whist ,la care bineinteles ca mi-am ocupat inca de vineri  un confortabil loc 4 si asa am tinut-o pana duminica. Cele doua zile au fost exact ce-mi trebuia dupa asa o saptamana si-i foarte multumesc grupului vesel pentru ca m-a luat in calcul si deja astept o “data viitoare” 🙂 .

Ca sa-nceapa saptamana cum trebuie m-am gandit ca-i musai sa merg la concertul lui Baniciu de luni din Expirat si sa ma aleg cu o doza sanatoasa de folk ca doar asa-i cand esti dependent:). Nu mica mi-a fost mirarea cand duminica seara una din fetele de la cluj , madre posesoare de blogorevista folkului romanesc,  mi-au calcat pragul virtual intrebandu-ma daca n-as vrea sa intru in echipa lor vesela si sa scriu cronici pentru concertele de folk din Bucuresti. Am acceptat bucuroasa si inca nu-mi vine sa cred(sper numa sa n-aiba prea mare bataie de cap cu mine:)). Luni m-am prezentat “la datorie” si l-am vazut pe corifeul Baniciu , de care-mi era oricum foarte dor, alaturi de Vlady Cnejevici insa pentru mai multe detalii despre concert si daca aveti vreo cateva clipe de prapadit puteti sa-mi cititi cronica aici(cu scuzele de rigoare pentru lipsa de talent scriitoricesc:) ).

Advertisements

Cronica de concert folk intarziata

afis_19_martieChiar daca a trecut deja o saptamana de la concertul cu Zoia Alecu , Ducu Bertzi si Vasile Seicaru e musai sa povestesc cate ceva despre el mai ales in conditiile in care Sagy m-a rugat asa frumos:).

Am mai spus in articolul Folk si prieteni despre faptul ca nu gasesc prea multi oameni dornici de concerte folk drept pentru care nu ma asteptam ca la concertul asta sa fie multa lume. Ajunsa la Preoteasa..SURPRIZA sute de oameni intrau si cu 20 de minute inainte sa inceapa nu mai aveai loc nici in picioare fapt care n-a putut decat sa ma bucure.

Concertul a fost deschis de catre deosebitul Ducu Bertzi , o ordine improprie daca ma intrebati pe mine si nu pentru ca Zoia Alecu sau Vasile Seicaru nu s-ar ridica la nivelul celui mai sus mentionat ci pentru ca este ceva mai iubit si asteptat, data fiind si reactia publicului.

Ducu Bertzi a cantat, ca intotdeauna, din tot sufletul si mi-a fost cu atat mai drag cu cat povestea despre inceputurile carierei lui in Casa de cultura a studentilor. Se putea vedea cu ochiul liber ca se simtea in largul lui si ca privea publicul atat de numeros ca pe un prieten vechi.Prima melodie cantata de Bertzi a fost, daca nu ma insel , binecunoscuta “Cand s-o-mpartit norocu” de pe albumul “Dor de duca” iar publicul a reactionat foarte frumos …cantand din tot sufletul. Au urmat cateva melodii foarte dragi mie ca “De mii de ori” , “Floare de colt” – melodie de care eu sunt foarte legata emotional- “Si de-ar fi “, “Suflet fara chei”, “Pe cine si cate carari”,”M-am indragostit numai de ea” si pentru ca nu putea lipsi.. “Omul padurii”:).Bertzi si-a incheiat concertul cu “Cantecul bufonului” moment in care mi s-a facut foarte dor de Pittis.. Per total concertul lui Bertzi a cum nu se putea mai frumos si am avut senzatia ,asa cum am povestit la inceputul postarii, ca mare parte din public venise pentru el.

In scena a intrat, dupa Ducu Bertzi, Zoia Alecu care de altfel mi-e foarte draga si-am vreo cateva melodii cantate de ea pe care as putea sa ale ascult la nesfarsit.Zoia si-a inceput concertul cu melodii noi de pe albumul “Carari de maci” , proaspat lansat. Mie nu mi-au placut in mod deosebit noile melodii dar “suferinta” nu mi-a fost prea lunga:) pentru ca Zoia a inceput sa cante foarte repede cateva dintre melodiile mai vechi si dragi mie printre care “Ploua”,”Nimic”,”Trei galosi” si bineinteles “Vino aici”.

Ultimul dar nu cel din urma a fost Seicaru ..care a intrat in scena foarte dezinvolt si cu chef de cantat :). A cantat multe melodii de pe albumul “In orasul cu floare de tei” ,dedicat sotiei, pe care il va lansa pe 9 aprilie tot la Preoteasa. Cateva din melodiile vechi pe care le-a cantat au fost “Aruncarea in valuri”, “Din prea mult sau prea putin” sau “Antiprimavara”.

Concertul s-a incheiat pe la 10: 30 si-am fost la un moment sa pierd ultimul 601 (autobuz pentru necunoscatori 🙂 ) dar nu mi-ar fi parut rau daca dupa asa concert fain as fi venit pe jos acasa fredonand melodiile ce tocmai imi fusesera reimprospatate in memorie.

Deci…e bine-asa Sagy? Numa sa nu fii prea sever cu mine pentru ca-i deja cunoscut faptul ca n-am talent la scris si-n conditiile date e clar ca nu ma pricep sa fac nici cronici de concert.:)

Pitzipoance,mall-uri si revelatii

casa-radio-4Intr-o dimineata “incantatoare” la ora 5:02 fix se-ntampla sa fiu in statia de autobuz de la eroilor(erorilor sau ororilor) asteptand cuminte vesnicul 601. Toate bune si frumoase pana cand am inceput sa aud miscare in spatele meu si m-am cam panicat gandindu-ma ca cine stie peste ce boschetari care au chef sa “socializeze” dau. Spre marea mea uimire mi-am dat seama ca directia din care venea zgomotul cu pricina era Casa Radio unde muncitorii incepusera sa misune , betonierele erau in functiune…ce mai incoace si-n colo… toata lumea muncea de zor si mai ales cu spor.Bulversata fiind am inceput sa ma intreb daca mai sunt in Romania(tara in care toata lumea stie ca se munceste dupa modelul : unul sapa si 10 se uita) dar am revenit repede cu picioarele pe pamant uitandu-ma in jur. Evaluand situatia mi-am dat seama ca ar exista doar doua posibilitati..ori s-a intors lumea pe dos si am inceput sa avem muncitori motivati si perseverenti pe santiere ori nu le-a zis inca nimeni ca toata povestea cu Pisi Mall – ul de la Casa Radio e o teapa de zile mari si inca se viseaza maseuri si barmani printre silicoane :)) … nu stiu de ce tind sa cred ca cea de-a doua varianta e mai plauzibila 😀 .In orice caz treaba asta cu munca de dimineata n-o sa se intample niciodata la Drumuri si poduri va dati seama NU?

Mie ,pe de alta parte, nu mi-a zis NIMENI ca 601 vietii nu circula ca toate autobuzele de la 5 x( .  Am asteptat 45 de minute in statie (timp in care numa urari de bine pentru mamele,ranitii,bunicii si pisicii soferilor de 601 au fost la gura mea) pana cand o doamna binevoitoare m-a anuntat ca autobuzul studentesc circula numa de la 6 : 30 ca e mai cu mot. N-am ramas in statie inca 45 de minute ,cum ar crede unii:)) , ci am pornit alene cu pejosul spre Regie chestie pe care daca ma ducea capul o faceam din prima si-ajungeam in maxim 15 minute dar…de unde nu-i nici dumnezeu nu cere:)).

Va salut si…revin

p.s. va dati seama ca daca se facea o biblioteca in Casa Radio lucrarile se terminau in 2050 toamna :)) in conditiile in care Pisi Mall ar fi fost finalizat in doar 6 luni..poftim cultura si mai vrem recolta:))

Printre randuri

Oai…am o multime de lucruri noi de povestit plus cateva mai vechi care-si asteapta randul.  Momentan nu-s in stare de mare lucru pentru ca-s obosita rupta dar promit ca zilele astea ma ocup. Nu-i vorba ca n-am chef de scris doar ca-s proaspat aterizata la capitala  si-n momentul asta tot ce imi doresc e o baie calda pentru ca mai apoi sa dezvolt o relatie bazata pe incredere si respect cu patul meu din camin:). Despre Fagaras, de unde tocmai vin, si concertul de folk de la Preoteasa(pentru ca m-a rugat Sagy) o sa incerc sa povestesc cat de curand asa ca va salut si va imbratisez cu drag pana data viitoare.

Folk si prieteni

guitarUnul dintre motivele serioase pentru care am dat la facultate in aglomerata capitala a fost ca pot sa am parte de o multime de concerte frumoase de folk , mult mai multe decat in Suceava mea. Intre timp lucrurile s-au mai schimbat.Aaa…Nu!Sa nu care cumva sa va ganditi ca m-am lasat de folk…asa ceva e ,fara sa exagerez , imposibil…concertele exista ,oameni dornici putin spre deloc.Mie folk-ul mi-a adus o multime de prieteni dragi si de-aia nici nu cred ca o sa “ma las” vreodata de el. In ultima vreme i-am vazut si pe Vintila si pe Baniciu…as avea nevoie de-un Alifantis ca sa fie formula completa. Miercuri in Iron city canta Zoia Alecu despre care, spre mirarea mea, nu stiu foarte multi asa ca va invit cu drag la o portie sanatoasa de folk :).

Mi-e dor sa-mi fie dor

blog-modCe-i clar e ca in perioada asta nu mi-e prea dor sau prea drag de nimeni si nu-mi place sa ma simt asa.

Mi-e dor sa-mi fie dor….sa ma gandesc si sa numar zilele pana la o reintalnire. Am inceput sa ma uit la filme romantice,siropele si alte prostii numa ca sa-mi dea mie senzatia ca-i posibil, macar in filme, ca  relatiile sa fie perfecte si totul sa aiba happy end. Astazi m-am plimbat prima data dupa multi ani prin Gradina Botanica. Uitandu-ma in jur mi-am dat seama ca-i locul perfect pentru o plimbare romantica . Mie mi se pare ca primavara sentimentele oamenilor infloresc odata cu florile si cred ca-i momentul potrivit in care sa te indragostesti daca iti gasesti persoana potrivita.

E un singur om de care mi-e grozav de dor si as vrea sa-l am mai aproape dar probabil ca asta n-o sa se mai intample niciodata.Cel mai tare ma enerveaza ca-i distanta prea mare ca sa ma urc in primul tren sau sa ma hotarasc azi si sa plec maine. De cele mai multe ori cand dorul e prea mare si nu ma lasa sa respir ma uit la un anumit film sau ascult o melodie si ma linistesc amintindu-mi de casa cu geamuri mari si barul de la malul marii..

Nu-mi dau seama daca ma las influentata de dorul asta unic in perioada despre care tot povestesc dar zilele trecute m-a izbit ideea ca trebuie sa devin ceva mai eleganta si ca din cand in cand sa ma afisez cu fusta si pantofi cu toc.

Dar pana atunci… daca nu gasiti legatura dintre toc si dor, si-aveti inca putin timp de prapadit la mine pe blog, va puteti intoarce la o postare ceva mai veche de-a mea dand click pe inceputul propozitiei.

Din autobuz [ part 2 & 3]

Seria intamplarilor ciudate din autobuz continua.

Nota pentru fete : sa nu va urcati niciodata in 105 de la grozavesti spre gara de nord daca purtati fusta si-n nici un caz sa nu cereti indicatii spre nu-stiu-ce-loc.

Ma enerveaza pitzipoancele v-am mai zis ?! Deci ma enerveaza grozav atitudinea lor de femei fatale, faptul ca-si vorbesc una alteia cu “fata” si ma mai scoate din sarite ca multe dintre ele au impresia ca dincolo de shopping si barbati nu mai exista nimic.Eram astazi in autobuz cand una dintre specimenele astea statea intepata pe un scaun iar o fetita de vreo 3 ani , sa zic, incerca sa vorbeasca cu ea si tot incerca sa-i distraga atentia. Tipa se uita pasiva pe geam si nici nu baga in seama frumusetea aia de copil pentru ca ar fi fost atat de “out”  fata de prietenele ei sa vorbeasca sau sa se joace cu o copila de 3 ani …cine stie poate isi rupea o unghie sau isi sifona sacoul de la Tina R.

Acum am fost prea rautacioasa dar chiar nu pot sa inteleg fetele astea de portelan si toate fitele lor…poate imi explica cineva.

Tot in autobuz in urma cu cativa ani am cedat locul unei babute plina de bagaje, moment in care batrana mi-a zis ” Tu sigur nu esti din Bucuresti” . Cine mai intelege ceva? Daca esti darnic esti fraier , daca ajuti iar esti fraier…practic tot sistemul de valori e intors pe dos.