Cine se scoală de dimineaţă..

Doarme mai puţin! Asta bănuiesc că ştim cu toţii. Majoritatea prietenilor mei fac parte din clasa muncitoare. Cu toţii am păţit măcar o dată să nu ne trezim la timp, rămaşi probabil cu obiceiul “sănătos” din facultate, să oprim ceasul ca să mai dormim “numai cinci minute”.Acum e un pic mai dificil, dat fiind faptul că o întârziere mai babană trage după sine uşoare mustrări sau chiar penalizări.

La primul meu serviciu, mă trezeam în multe din zilele libere  la 6:30 fix convinsă fiind că am întârziat ( poate v-am mai povestit despre asta). Mi s-a întâmplat chiar să fiu plecată la munte şi să mă trezesc cu exact aceeaşi senzaţie. Aparent stresul era foarte mare pe vremea aceea. noaptea visam că sunt la serviciu şi nu reuşesc să termin treaba iar ziua eram sigură că o sa greşesc ceva :).Cu toate astea reuşeam să merg dimineaţă la facultate, seara la job şi noaptea la concert, ori în unele weekenduri la munte, acum din păcate nu mai reuşesc.

De curând prietena mea, Sim, s-a angajat într-un loc unde face tura de noapte şi ziua încearcă să ajungă la master. Astăzi ea reprezintă subiectul postării pentru că în cel puţin două situaţii a reuşit să fie foarte draguţă, fără să realizeze. Într-o zi, pentru că trebuia să aflu ceva, am sunat-o pe la ora 10  iar dialogul a decurs cam aşa:

  • Sînzi: Ce faci,dormeai?
  • Sim: Sunt la muncă (ea iese din tura la orele 7 trecute fix)
  • Sînzi: Ce cauţi la muncă?
  • Sim: Muncesc, ce să fac?
  • Sînzi: Îi faci tura cuiva?
  • Sim: Nu îi fac tura nimanui, sunt la muncă!
  • Sînzi: Simona e ora 10,trebuia să fii acasa de trei ore?!
  • Sim: …
  • Sînzi: Hai ca te las, mă suni când ieşi că vreau ceva de-acasa.
  • Sim: Bă, BĂ,BĂ, stai aşa……..sunt acasa! CHIAR mă, sunt acasă!
  • Sînzi: HAHAHAHA etc.

Am făcut mişto de ea vreo săptămână după care am uitat faza, de curând a reuşit să mi-o servească din nou:

  • Sînzi: Ce faci?
  • Sim: Sunt acasă!
  • Sînzi: Nu trebuia să fii la serviciu la ora asta?
  • Sim: Da,da, da sunt la serviciu :)).
  • Sînzi: De data asta chiar fac mişto de tine pe blog!

Cu Teo am alt tip de probleme când vine vorba de trezitul de dimineaţă, îi ia 30 de minute să se ridice din pat,încă 15 să doarmă în poziţie de şezut şi încă două ore să se trezească de-a binelea ca să poţi vorbi ceva cu el 🙂 .

Fenomenali suntem cu toţii! Aşa ne trebuie dacă atâta ne-am dorit să fim mari! 🙂

p.s. Tocmai am scris postarea cu numărul 200, felicitări blogule! 🙂

(sursa foto: aici )

Advertisements

Cine are păreri,are

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s