plan de idei

  • luni am dat un examen, prost
  • luni seara am fost in parcul plumbuita la ” cenaclul flacara”
  • paunescu ma enerveaza in continuare
  • organizarea a lasat de dorit
  • micii , berea si cenaclul flacara merg se pare mana-n mana
  • i-au chemat pe bietii oameni(de artisti e vorba) de la mama huciului ca sa cante cate 2-3 piese
  • din 2 piese una era politizata
  • to be continued…

SarBATori

1882Cu scuzele de rigoare , am revenit pe parcela mea de campie virtuala pe care ,spre nemultumirea celor doi cititori fideli :), am cam abandonat-o in ultima vreme. Nu-i vorba ca am stat degeaba,nu ca mi-ar fi displacut 🙂 , dar am zburdat mai mult pe pasunile folkblogului.

Acum, ca tot e sarbatoare, am venit in “vizita” ca tot omul sa-mi astern amintirile,parerile si aiurelile obisnuite.Vacanta-i pe sfarsite si-n Bucuresti m-asteapta o perioada tare aglomerata. Sarbatorile au fost asa cum trebuia , cu parinti si-alte rubedenii, cu prieteni si plimbari lungi. M-am odihnit si-am mancat,zic eu, tot ce nu continea miel 🙂 . Zilele astea am luat o pauza obligat-fortata si de la internet pentru ca Domnul laptop si-a luat “vacanta” de sarbatori, asa ca in loc sa stau cu ochii lipiti de LCD am stat mai mult la aer:). Am luat la pas urbea si-am descoperit chiar in buricul targului OUL gigant despre care vorbeste toata lumea , “realizarea” cu care sucevenii au intrat in Guiness Book. In afara de faptul ca a costat enorm ,zice-se 10 000 de euro, n-are in nici un caz motive traditionale bucovinene si nu-i incondeiat cum scrie peste tot ci tapetat cu autocolant hasurat :)). Asta e clar cea mai idioata inventie din ultimii ani, asta ca sa nu mai spun ca cele 4 (a se citi “patru”) reflectoare care-l pun intr-o “lumina buna” au costat…Cat? A…7000 de euro 🙂 . Coborand spre cetate am dat de vesnica mizerie si “mirosul” de primavara de care dragii nostrii conducatori n-au avut timp sa se ocupe , fiind prea ocupati sa se invarta-n jurul oului (oops!).

E clar ca n-am avut vreme sa ma plictisesc,timpul zboara atunci cand sunt acasa si nici nu-mi dau seama cand au trecut si sarbatorile astea si trebuie sa ma intorc in aglomerata noastra capitala :).

Voi? Cum ati petrecut Pastele si mai ales, pe unde?

Update

happy_new_yearVorbeste lumea prin targ ca cica 2008 si-a facut update…asa ca bine ne-am gasit 2009 si asteptam cu interes sa vedem ce poate noua “versiune”.

Pana una alta sa vedem ce-am reusit sa updatam in 2008…

Am terminat un liceu de mare angajament la noi in urbe:)) , am intrat de bine de rau la facultate in capitala, am reusit sa stau o luna la mare , am colindat vreo cativa munti, am implinit respectabila varsta de 19 ani, am cunoscut si-am refact relatii cu ceva oameni faini, am ajuns la folk you, am mai colectionat vreo 2 fuste lungi si-o geanta care mi-a devenit preferata, mi-am indeplint ceva vise mai vechi si-am reusit inclusiv sa-l conving pe tata sa ma lase sa fac scoala de soferi categoria A.

Asteptarile mele pentru noua “versiune” nu-s multe ,zic eu, dar deocamdata par greu de indeplinit:)

Vreau tare mult sa-mi iau examenele, inclusiv cel de soferi, sa fac macar o excursie in afara tarii, sa cutreier orasele pe care inca nu le-am vazut din tara, sa stau mai mult de-o luna la mare , sa invat sa cant la chitara, sa-mi pastrez prietenii si sa reusesc sa scriu mai bine ca sa citeasca mai mult de-un om fiecare post de-al meu :)).

Sper numa’ sa nu se viruseze sistemul si sa reusesc sa fac toate updateurile, sau daca tot mai scapa cate-un virus sa fie unul romanesc(pentru cunoscatori).

Ho ho ho! Merry Christmas…Brew!?Hac!

vine-mos-craciunPe vremea cand zapezile erau mari si peste tot se-auzeau colinde romanesti , atunci cand “Singur acasa 1,2 sau 3” ni se pareau cele mai amuzante filme si cand trendul inca nu daduse-n brad, atunci era…. Craciun.
De vreo cativa ani Craciunul e o mare afacere ! Oamenii s-au prins de faptul ca sarbatoarea asta vinde si vinde mult!
De la bere pana la colindatori totul e o strategie de marketing. Tuborg Christmas Brew de exemplu apare de ani de zile pe piata de Craciun si are mare succes( printre cei care vor sa simta spiritul craciunului dupa 5-6 beri)sau ce sa mai vorbim de Cola a carei campanie de sarbatori vinde pan’ la loc comanda(chiar daca de-acum toata lumea stie ce efecte are cola-n corpul uman), orice produs de proasta calitate se vinde mai bine daca are christmas in fata. De ce Christmas si nu Craciun? Pai pentru ca e trendi fata sau baiatule!Cum nu stii ca limba romana nu e cool?Ce in urma cu tendintele esti .
Pana si colindatorii au inceput sa aiba o strategie de marketing…vor cantitate nu calitate, mai exact vor sa cante la multe case ca sa primeasca multi bani. Toata smecheria printre copii dupa Craciun se rezuma la “Cat ai facut?
De brazi….ce sa mai zici…naturali sau artificiali , a dat trendul in ei…nu se mai poarta colorat se poarta numai intr-o culoare sau doua, nu se mai pune beteala se pun margele, nu se mai pun bomboane se pun clopotei etc etc etc Pe de alta parte daca vrei sa “mergi cu valul” si te hotarasti sa-ti cumperi ornamente noi dai de niste preturi usturatoare asa ca tre sa-ti faci o gaura serioasa-n buget si ajuns la magazin iti bagi picioarele-n trend.
Colindele-s si mai si…in afara de Hrusca , persoana care apare in peisajul autohton o data pe an , canta-un leru-i ler(ce-i ala ler ba?) si vinde de miliarde ..pentru restul artistilor Craciunul e un fel de intrecere care mai de care trantesc cate-un album de colinde sa arate cine-i Number 1.

Lumea a ajuns sa organizeze spectacole de striptease cu craciunite si mos craciuni bine facuti Asa ca n-aveti cum sa ma invinuiti atunci cand spun ca in ultimii ani sarbatorile trec pe langa mine aproape neobservate, mai ales daca nu-i zapada cum n-a fost in ultimii ani, noroc ca macar anul asta a nins in Ajun, cred ca-i singurul lucru “neprihanit” care a mai ramas din sarbatoarea asta…pana la urma tot se gaseste un destept sa faca afaceri si cu zapada. Pana atunci …Sell! Sell! Sell!tot ce-a mai ramas.

Paranghelii

4a1fSa va zic de bac?! Clar NU…abea ne-am “incalzit”, facem cronica de DUPA bac daca-i cazul.

Si daca tot am hotarat ca intre prieteni ca despre asta NU vorbim…m-am gandit sa privim putin mai jos de locul unde se desfasoara chestia-aia-despre-care-nu-se-discuta drept pentru care ne mutam cu gandul de la Stefan in buricul targului, Centrul orasului sau cum vreti voi sa-i spuneti.

Zilele astea in centrul urbei se desfasoara paranghelia anuala DECI Zilele Sucevei. Ca orice oras care se respecta , avem aglomeratie , jeg, mici in doua cu praf, prea multa muzica populara, putoare si-un centru paralizat. Esplanada Casei de Cultura se umple de kitchuri care mai de care mai colorate si mai sclipicioare gata, gata sa le ia ochii copiilor si banii parintilor. Din cand in cand mai rasare cate o formatie mai acătării prilej pentru care ma deplasez si eu pana in viermuiala din centru. O plimbare “pe faleza”, noaptea dupa retragerea “trupelor”, este deprimanta… arata exact ca dupa razboi…o lupta cu peturi de bere si pahare de plastic , cu pungi de popcorn ori bete de vata de zahar , cu sticle sau baloane sparte, cu tavite de la hamsii si alte scarbosenii trantite fara prea mare jena pe asfalt, in gardul viu in mare parte pe LANGA cosurile rosii. La Sibiu de exemplu, unde romanu-i tot roman, la o ora dupa plecarea multimii nu mai era un pet aruncat pe jos…dar cum noi nu suntem sau n-am fost capitala europeana ne permitem sa mai intarziem cu curatenia.
Incercand sa fac o compunere la engleza despre ce nu-mi place si as vrea sa schimb in orasul meu natal mi-am amintit de doar 2 lucruri : organizarea (sau dezorganizarea) acestor evenimente si constructiile prea multe si prea urate care rasar ca ciupercile dupa ploaie.

Festival Medieval – Sighisoara

9196Ieri, vorbind cu un prieten, mi-am amintit cat mi-e de dor de Sighisoara si de festivalul ce ma asteapta si anul asta sa-i fiu spectator. Mi-e dor de trenurile pline de oameni pe care nu-i nevoie sa-i cunosti ca sa-ti dai seama din primul moment ca si ei au aceeasi destinatie, au…zic eu, o oarecare sclipire in ochi.In trenurile astea cunosti aproape mereu oameni tare faini pe care poate ca n-ai sa-i mai vezi niciodata dar cred ca si asta ii face mai interesanti. Personalul din Brasov in Sighisoara e ultimul “obstacol” peste care tre sa mai treci…si de-aici e chiar poveste.
Trenul nostru ajunge tarziu in noapte asa ca …orbecaind prin intuneric incepem sa cautam un camping care primeste-un cort si niste oameni obositi. Atunci cand un domn paznic binevoitor ne primeste…in doi timpi si trei miscari punem cortul , fara cuie, dupa care picam morti de oboseala.A doua zi dimineata e chiar frumoasa …corturile rasar ca ciupercutele…la chiuvete si la dusuri sunt cozile luuunnnngiii asa ca-i rost sa-ti mai faci niste prieteni printre cei care asteapta alaturi de tine. O plimbare si-o limonada inainte sa intrii-n cetate reusesc sa te invioreze cu siguranta…odata ce ai intrat te loveste o explozie de culori , de oameni, de talent , de vechi, de nou, de frumos… “intr-un colt e o chitara desigur..” cum ar zice alifantis, pe care in treacat fie zis l-am iertat ca n-a fost anul trecut dar anul asta nu-l mai iertam daca nu ne onoreaza cu prezenta. Spre seara incep concertele…ne asezam cu totii pe iarba si-i asteptam, ca sa ne cante si sa ne incante, pe oamenii care ni-s atat de dragi si pe care ii vedem asa rar.
Concertele din prima seara se incheie intr-un miez de noapte…in camping se aduna cateva chitari si poate o vioara iar noi mergem sa cantam alaturi de ei. La rasaritul soarelui o ultima chitara se stinge incet…cantaretii se imputineaza iar noi ne indreptam tiptil spre cortul nostru incercand sa nu ne impiedicam de nici un alt cort …sau de vre-un om care de caldura a iesit sa doarma afara numa-n sac. In zilele urmatoare …piesele de teatru, concertele,plimbarile ma fac sa ma desprind si sa reusesc sa ma descarc de orice energie negativa acumulata in timp…
Zilele trec pe nesimtite…si timpul zboara pe acorduri de chitara…
Dupa vreo cateva nopti albe si cu niste amintiri minunate…acelasi tren,de data asta mult mai inistit, ma duce acasa pentru ca mai apoi sa mi se faca iar dor…e un ciclu din care n-as vrea sa ies.
Asteptati-ma ,ca vin!

Mmdc (sau mai mult decat Constantin): Elena

8ec41De-o vreme am senzatia ca sarbatorile trec pe langa mine aproape neobservate. Cea de ieri nu a fost atat de importanta insa gandindu-ma asa la alti “Constantini si Elene” mi-am amintit ca era cel putin o doamna careia ii duceam flori si cel putin un baiat/barbat caruia ii ziceam “La multi ani!”.
Cugetand la lucrurile astea, pentru ca-mi place sa cred ca nu numa şăd ,mi-am amintit de invatatoarea mea scumpa si draga si de modul in care am “sarbatorit-o” noi intr-un an , prin clasa a-3-a.
Femeia saraca ne promisese ca ne duce la picnic la cetate, dar probabil uitase c-o chema Elena si trebuia sa se sarbatoreasca, asa ca noi venisem cu catel, cu purcel… rosioare, prostioare, salamior,suculet. Ajunsi la scoala…lovitura de gratie…excursia fusese anulata pentru ca profii petreceau asa ca picnicul nostru nevinovat trebuia “sacrificat”.Va dati seama ce tragedie si ce problema existentiala era asta pentru niste copii in clasa a-3a. Dupa lupte seculare “Doamna” a invins… verdictul era dat : “FARA PICNIC”.
Cand am vazut ca-i pe-asa am zis Hait, las’ ca tot facem noi o prostie in semn de protest.
S-a intamplat ca in ziua cu pricina sa treaca unchiul impreuna cu verisoara mea mai mica pe la scoala si vazandu-ma zburdand prin curtea scolii au intrat sa vada ce fac. In mintile noastre, in care arta chiulului era inca asemenea unui diamant neslefuit, s-a incropit un plan.. asa ca eu cu Simona am hotarat ca una dintre noi merge la “Doamna” si-o intreaba daca putem merge acasa. Zis si facut…Simona s-a dus si a intrebat cu o modificare “nesemnificativa” totusi: daca EA poate sa plece, fara sa precizeze nimic de ceilalti. Intoarsa in curtea scolii ne-am consultat si am ajuns la concluzia ca “decizia stapanirii” trebuie putin modificata asa ca le-am zis ca toti putem pleca acasa. Nu mult le-a trebuit si peste jumatate din ei s-au hotarat sa mearga la PICNIC asa ca alaturi de unchiul meu cel responsabil am plecat in sir indian spre mandra cetatea a lui Stefan Voda. Pe la jumatatea drumului excursia ne-a fost “sabotata” de catre un trimis al “Stapanirii” care ne aducea de veste ca trebuie sa ne intoarcem.
Prostia era facuta deja asa ca vreo cativa curajosi am hotarat sa o ducem pana la capat. Am petrecut o zi minunata cu multe “aventuri” prin padure si “primejdii” intrand prin spate la cetate ca niste mici infractori ca sa nu platim bilet.
Ajunsa acasa “tzzrrrrr” telefonul…era Doamna…tuna si fulgera si le povestea parintilor mei isprava.
Era vineri asa ca weekendul parea o vesnicie pana luni cand urma sa fie “Marea confruntare” dar nici macar n-am apucat sa-l simt…ca trecuse deja.
Luni la scoala ne astepta Doamna cu “maaare drag” impreuna c-un Sfant Nicolae mai ceva ca ala din Amintirile lui Creanga.A scos toti vinovatii in fata si ne-a “mangaiat” pe rand cu nuiaua pana cand nu ne-a mai trebuit nici picnic si nici cetate.
Minunata amintire, mare om , mare caracter si Doamna asta.