In loc de imbratisare..

hugs

Daca as fi fost o pasare , o musca ori alta vietate zburatoare, astazi, n-as mai fi mers la facultate, n-as mai fi  scris lucrurile astea si cu siguranta n-as mai fi fost in Bucuresti sau in Romania.

Astazi orice incercare de a ma suna ar fi fost imposibila pentru ca telefonul meu nu mai are roaming asa ca orice tentativa de a da de mine n-ar fi reusit. N-as fi vrut sa va vad , astazi, pentru ca o multime de “voi” intr-o zi ca asta nu face cat unul de “el”.  Oricat de mult mi-ati vorbi astazi nu mi-ati putea aduce gandul de unde e plecat.

E miercuri si-i 16 septembrie toata ziua , de-as fi inventat teleportorul in clipele astea faceam o surpriza, poate chiar placuta, cuiva foarte drag.  Cineva pentru care tot dorul n-ar incapea intr-un plic , un e-mail sau un post pe blog poate doar intr-o imbratisare doua sau trei inmultite cu n. Intr-o zi ca asta locul meu nu e aici ci undeva departe , mergand vesela la o bere cu un prieten, razand si tachinandu-ne.

Nu pot nici sa zbor , nici sa ma teleportez dar pot sa-ti trimit un gand in loc de-mbratisare. La multi ani frumosi si-o viata foarte faina cu mult soare 🙂 ( pentru ca-i deja foarte clar ca nu esti prieten cu ploaia). Sper sa poti sa ajungi unde iti doresti si sa reusesti tot ce iti propui. Adica nu sper… CRED. Astazi ma imbrac elegant si ma duc sa sarbatoresc cei 20 de ani ai tai 🙂 .

La multi ani !

Dar pana atunci…

476c…o sa crestem mari si-o sa am un bar la malul oceanului , un bar pentru oameni de afaceri si V.I.P.-uri, cu mobila de lemn de culoare inchisa si cu ferestre spre plaja. O sa incep sa port haine businness, multe deux piece-uri, pantofi cu toc si poate o sa fiu ceva mai slaba.. in cele mai multe dimineti o sa ma uit cum in parcarea din fata barului opreste o masina decapotabila , poate neagra. Din ea o sa coboare un tip la patru ace…mereu in costum, uneori cu o cravata mov si-apoi o sa intre in bar, intotdeaua zambind ,uitandu-se in jur cu superioritate, salutand pe unii si altii in drumul spre bar. O sa-l intampin cu drag ca pe un vechi prieten si-o sa-i fac personal un cocktail non-alcoolic albastru, niciodata n-o sa-l las pe tipul de la bar sa-l pregateasca pentru el. O sa vorbim mult si la finalul discutiilor o sa ma intrebe mai mereu daca merg acasa …si-o sa plecam impreuna spre o casa, tot pe plaja ,cu camere colorate si geamuri mari….si uite-asa povestea continua, trebuie.

Asta nu-i un “la revedere” , e varianta mea de “bun gasit” chiar daca nu-mi seamana deloc.

Cu drag